stil “sanatos”

stil “sanatos”

Toti ramanem uimiti si cerem secrete sau sfaturi de la acele persoane care au ajuns la o varsta inaintata. Acei batranei care inca par plini de viata, se plimba, isi fac de lucru prin casa, glumesc etc. In Romania , in America sau mai ales in Asia, daca trebuie sa fim cinstiti. Ei spun ca e doar un stil de viata sanatos, fara excese, fara sedentarism , multe zambete si optimism. Si au dreptate probabil, pentru ca nu cred ca au descoperit vreun secret al tineretii si sanatatii.

Cum suna tinerete fara batranete?

In ultimele luni incerc si eu, pe cat posibil..sa ma inscriu in “curent” si sa nu ma opun lui. Pentru ca sanatatea e importanta si incerc sa o protejez pe cat posibil.

Dincolo de o alimentatie echilibrata (cu multe fructe, legume , lactate) , sport ( exercitii prin casa, dans, masaj pentru picioare si maini) conteaza mult psihicul. De la creier pleaca tot. Daca suntem tristi, stresati, deprimati..corpul nostru si sanatatea vor avea de suferit. Asa ca bucurati-va de viata, zambiti sau radeti in hohote cat mai mult. Nu mai puneti la suflet orice nimic..pentru ca toate trec. Daca nu poti sa rezolvi ceva, nu te stresa ca oricum nu rezolvi nimic. Daca poti sa rezolvi ceva, nu te stresa, nu ai niciun motiv! Faceti tot ce va place! Eu ascult muzica zen, fac sport, citesc o carte, mananc ceva bun, gatesc, vad un film frumos, cos un goblen, fac pomisori cu margelute, ma plimb, vizitez cate o biserica, ies in oras la o pizza sau in discoteca..si mai sunt. Nu e nimic special, important e sa zambeasca sufletul. Sa-l simti ca se zbenguie si ca e fericit! Atunci vei fi si tu :) !

P.s.: Da, mi-e dor de varaaa!!! 

Dinastia Tudorilor

Dinastia Tudorilor

Rareori mi se intampla sa ma prinda in mrejele sale un serial. Vreau astazi sa iti povestesc despre unul pe care-l urmaresc, o fereastra catre o lumea unica, de poveste, cu printi si printese, regi, imparati, bogatie, putere, religie si influenta. E vorba de regele Henric al VIII-lea , care mereu mi-a starnit atentia si interesul. Cum spune si la inceputul fiecarui episod : Tu crezi ca stii povestea, doar stii cum se sfarseste. Pentru a ajunge in adancul ei, trebuie sa te intorci la inceputul ei : The Tudors

Si deja am terminat primul sezon. Episoadele sunt pline si deloc plictisitoare . Imi place combinatia intre istorie, dragoste si religie, ce face serialul placut de mai toate varstele. Personajele sunt bine conturate , cu un rege Henric al VIII-lea in centrul actiunii, puternic, dar si  usor influentabil. Omul care a “inventat” o noua religie din dorinta de a-si lua o a doua nevasta. Si apoi alta, alta, alta.

M-a uimit  puterea pe care o avea religia si cum un cardinal poate guverna totul din umbra, trage toate sforile, iar ceilalti par a fi niste marionete in fata destinului.  Cat de repede oamenii puteau muri pentru onoare, pentru o idee sau pentru credinta lor. M-a uimit si cat de insetati de putere sunt altii, cum cauta modalitati de a-i intra sub piele cardinalului, sau, dupa caz, regelui.

Sa nu mai pomenesc de “usuraticele” dame de la curtea regala. Femei care se ofera pe tava regelui, in cautarea iubirii , influentei si puterii. M-as fi asteptat la o lume mai pudica, in care sexul sa reprezinte un subiect tabu iar femeile sa fie exemple de castitate si inocenta pana la casatorie.

Desi la baza are fapte istorice, se abate pe alocuri si inventeaza noi personaje, le redenumeste sau schimba ordinea cronologica a unor actiuni. Totul pentru un serial mai atractiv si placut publicului. Si publicului ii place..spun eu, care abia astept sa vad ce se intampla in sezonul 2!

Amestec

Amestec

Din linistea camerei mele urez, si eu, un La multi ani! Niciodata nu e prea tarziu, nu?

Luna ianuarie a inceput frumos, cu distractie, voie buna..dar fara zapada. Si in mod straniu pentru unii, nu ma deranjeaza aceasta lipsa. Deja ma gandesc la primavara luminoasa, cu ghiocei, ce va sa vina. Si am un chef din ala enorm, enorm  sa calatoresc, cum n-am avut de mult :) Sa vad lumea intreaga, sa ma plimb, sa fac poze frumoase si sa cunosc oameni buni. Viena, Praga, Paris, Budapesta, Roma, Pisa..si cate si mai cate . Am pofta sa cunosc , sa vad, sa aud, sa pipai, sa gust. Caut oferte pentru diverse tari, circuite, perioada de Pasti, vara 2012 ..zici c-am innebunit ! Dar imi place :)

Revoltele din ultimele zile m-au tinut mai aproape de televizor (eu, cea care rareori apasa butoanele telecomenzii). Inteleg nemultumirea oamenilor, e bine ca in sfarsit s-a umplut paharul , dar nu o sa se rezolve nimic. Pentru ca nu le pasa celor de la putere. Nu exista cuvantul “demisie” in vocabularul lor. Tata e foarte entuziasmat si a inceput sa vorbeasca singur cu televizorul :) Nu vrei sa stii ce suparat e de dimineata cand trebuie sa plece la serviciu stiind ca pierde stirile de pe intreaga zi ! Eu ma abtin de la alte comentarii si in mintea mea compar situatia grecilor cu cea a romanilor. Grecii se revolta de ani de zile. Cand nu le convine ceva creeaza haos in strada, fac greve, petitii, sparg, distrug . Tinerii fac parte din partide, fac politica in interiorul facultatilor, alegeri , isi sustin alesii si se implica permanent in viata publica si politica. Pentru ca le pasa. Si ei chiar arata asta. Si totusi in atatia ani..nu s-a schimbat mare lucru acolo. Si unii romani cred ca dupa 4, 5 zile ..gata!

Astept sa treaca sesiunea . Poate ultima mea sesiune…si ma gandesc spre ce o sa ma indrept apoi. Sunt la varsta asta cand totul pare greu, desi lumea-i a mea. Cand imprumut parerile altora, in incercarea de a-mi forma propriile convingeri. Cred ca pe la 27,28 de ani o sa stiu ce vreau , o sa am propriile mele pareri (voi fi de neclintit) dar acum sunt un pomisor tanar, in bataia vantului. N-am prins radacini puternice deocamdata. Candva imi va fi dor de timpurile astea, cand inca nu lucram iar timpul nu ma presa. Cand visam la calatorii, distractie si iubire.

In loc de epilog :

Cum e?

Mosul?

Mosul?

Am impodobit bradul (asortat cu rosu si putin auriu..sa fie modern si atragator :) ) si astept putina zapada sa dezmierde pamantul cel rece si uscat.

Porcul s-a tinut de promisiune, lasandu-se taiat si preparat in fel si chip. Carnea pentru sarmalute asteapta linistita in congelator , carnatii sunt la uscat, toba e gata iar maine fac cozonacul! Si-l astept pe mosul ! Zurgalai, colindatori, covrigi pusi pe plita sobei la incalzit, motanul cel negricios si jucaus..toate par a fi departe acum, undeva intr-o poveste privita prin ochii unui copil numit Sanziana.

Inca simt caldura sarbatorilor de la tara, cand nu prea stiam multe despre viata. Imi aduc aminte iarna in care am aflat ca Mos Craciun nu exista cu adevarat. Cred ca eram prin clasa a 3a, deci vreo 9 anisori :) (cam maricica as zice). Imi mai trecuse mie pe la ureche cate un zvon, dar nu-l luasem in serios, incapatanandu-ma a crede si a pastra magia mosului . Verisoarele mai mari imi ziceau sa-l pandesc pe mosul, sa nu dorm toata noaptea sau, si mai haios, sa pun la inregistrat o caseta iar dimineata sa vad daca s-a auzit ceva sau mosul mi-a lasat vreun mesaj :) Dar eu n-aveam treaba! Desi mosul de la serbarea de Craciun era cam tinerel, cu pielea moale, vocea de copil si barba cam artificiala, continuam sa cred..pentru ca vroiam .

In iarna aia imi amintesc ca urma sa ne mutam, ai mei erau ocupati cu amenajarea noului apartament iar eu ma cam plictiseam ..asa ca am plecat cu matusa mea in oras la plimbare. Aveam sa aflu ca plecam in cautare de cadouri !!:D Nu mica mi-a fost mirarea sa descopar o parte din cadouri sub bradul verisoarei mele mai micute. Iar magia mosului a disparut . Partial. Pentru ca si acum astept cate o surpriza din partea parintilor. Sunt tare priceputi in alesul pijamalelor !

Tu cum ai aflat ca mosul nu exista? :D

Pregatiri

Pregatiri

Craciunul se petrece in familie. Si nici anul acesta n-am sa ma abat de la regula. Am impodobit bradutul, ca o adevarata ecologista ce sunt, am cumparat bomboane cu gust dulceag de cocos, vinul cu portocala isi face simtita prezenta iar Mosul sper sa nu ma uite nici in acest an! Perioada de decembrie ne face mai buni..vad asta in ochii copiilor, in inocenta si-n colindele cantate cu atat de multa bucurie. Parca doar zapada lipseste..dar cu putin ajutor poate, poate minunea apare! Sper doar sa nu exagereze :)

Zilele astea m-am impartit intre curatenia de Craciun, impodobitul casei, taiatul traditional al porcului, facultate (pe ultima suta de metri, ce-i drept), plimbari prin oras cu prietenii (caci ornamentele orasului se cer imortalizate in fotografii, din care nelipsita-s ) .

In rest..voie buna, colinde, zurgalai..astept colindatorii si seara de Ajun :P

Lupta

Lupta

Tic-tac, tic-tac, tic-tac! Cand ai facut ultima data ceva memorabil? Ceva care sa faca dintr-o zi normala una speciala, pe care s-o poti diferentia din multimea asta de zile? Cand?! Parca toate zilele se scurg la fel, minutele trec, orele trec..toate la fel, cu mici minusuri si plusuri. Si culmea, mereu ma culc tarziu, trag de timpul asta si parca as vrea sa fac mai multe. As vrea, am vointa, dar nu actionez! Ma trezesc la 10 dimineata, mananc ceva, intru pe internet, plec la facultate, ma intorc, vad un film, iar net..si gata ziua. Soiul ala de letargie , desi e greu de recunoscut (cel putin pe hartie), provine dintr-o depresie . Pentru ca stiu ca gresesc. Stiu ca lenea, letargia si nepasarea asta nu e buna, nu poate aduce ceva bun dar ma complac in situatia asta si am impresia ca nu ma pot sustrage. Vreau sa gasesc puterea sa ma ridic, stiu ce e de facut, dar nu actionez. Mi-e frica de consecinte. Pentru ca nu vreau sa ma imbolnavesc, nu se merita.

Si spun asta pentru ca zilele trecute am participat la un simpozion..iar in micutul grup din care faceam parte a aparut si un baiat, in scaun cu rotile. Nu pot sa va exprim in cuvinte tot ce exprimau ochii lui. Stiti cum e caprioara cu ochii umezi? Amplificati! Un amalgam de sentimente, pe alocuri contradictorii. In ochisorii aia am zarit mila, curaj, tristete, prietenie, un strigat de ajutor si multa iubire. Plus lupta! Continua. Pentru ca altul renunta de mult..renunta la facultate, renunta la chinul asta permanent si-si plangea de mila. De pilda eu :) . Oare?

Deci..nu ramane decat sa actionez, sa lupt! Pentru ca e o lupta. Pentru sanatate (fizica si mentala), o viata mai buna, mai frumoasa, fericire si implinire. Suna a cliseu, dar e realitatea! Trebuie doar sa-mi fac curaj pentru a actiona, pentru a schimba ce trebuie schimbat. Cat mai curand, ca tot incepe un an nou..

jurnal..

jurnal..

Acum ..imagineaza-ti ca stau in fotoliu, ciocolata cu menta langa mine si muzica zen in surdina. Citesc o carte de economie..ma documentez pentru disertatie :) Ma gandesc unde o sa petrec revelionul..si in ce companie. Amintirile ma poarta departe. Cand eram mica aveam un jurnal in care obisnuiam sa-mi scriu gandurile  . Unul verde. Fiecare zi se termina cu Draga Jurnalule. Recitind cele scrise acolo imi dau seama cate s-au schimbat. Cata inocenta, ce gandire, ce sentimente si nu in ultimul rand ..ce subiecte! Parca totul pare mai aproape acum..incet , incet imi este improspatata memoria. Parca unele evenimente s-au petrecut ieri. Acelasi lucru mi-ar placea sa se intample si cu acest blog. Sa devina jurnalul meu. Daca doar as putea scrie mai des..Si peste ani sa-mi amintesc de momentele astea..sa retraiesc tot. Frumos, nu?

Mi-am cumparat superglue. Si in mirobolanta mea incercare de a lipi o fundita, am ajuns sa lipesc cearsaful de pat, inelul de deget,  degetele intre ele :) si desigur fundita de curea , slava Domnului. Dar si acum e glue pe masuta din dormitor :( Mda..daca nu stau cuminte, asa-mi trebuie!

one day

one day

Am vazut un film frumos : “One day”. Dar daca va grabiti sau n-aveti timp de romantism..mai bine nu-l urmariti. E un film despre prietenie si iubire. De fapt despre o poveste de prietenie transformata in iubire. Despre 2 tineri care se imprietenesc si tin legatura. Vreo 20 de ani. Si cu o nota tragica spre final. Mi-a placut mult fragmentul ce urmeaza..

“Nu vreau numarul tau, sau scrisori, sau vederi. Nu vreau sa ma marit cu tine. Cu siguranta nu vreau sa am copii tai. Orice s-ar intampla maine, am avut ziua de azi. Si daca vom da unul peste altul, candva , in viitor, e in regula. Vom fi prieteni!”

Vin sarbatorile..deci aprovizionarea!

Vin sarbatorile..deci aprovizionarea!

A venit frigul! E deja noiembrie si incet, incet incepe sa ma imbie mirosul de portocale, vanilie si scortisoara. Abia astept vinul fiert! Mereu mi-au placut sarbatorile de iarna cu Craciunul, Mos Craciun, colindatori si artificiile Anului Nou. Si sa nu uit de taiatul porcului!E o atmosfera speciala. Vine luna cadourilor..cand toti incercam sa fim mai buni (sau era de Pasti partea asta?). Dar zapada ramane vesnica problema..o suport in primele 2 saptamani sau doar in conditii speciale, pe la munte :) ..apoi incepe sa ma calce pe coada zapada asta si frigul. In rest, as prefera sa stau in Hawaii sau Dubai. Nu suna bine?

Sunt supermarketurile pline cu ghirlande, beteala, braduti, ornamente de pus in brad, globulete, ingerasi, fulgisori, reni si oameni de zapada de plus. Totul e colorat, indemnandu-ne la veselie , voie buna..si cumparaturi. Asa ca n-am rezistat si mi-am cumparat un fel de margele rosii de pus in brad, cu fundite si clopoteii. Plus o felicitare muzicala. Cu un bradut . Pai daca tot sunt ieftine si frumoase?:)