Ultima data cand l-am vazut la televizor a fost acum o saptamana – maxim doua, la o emisiune pe Tvr 1 . Tema emisiunii : “Vorbiti romgleza?” Unul dintre invitatii cu mare importanta : George Pruteanu . Un om pentru care am toata stima. A vorbit frumos si coerent , asa cum cere “dulcele grai romanesc” . A vorbit despre contributia altor popoare la formarea limbii romane (exemplu slava, franceza) si despre faptul ca acum ne aflam in faza de acumulare a unui vocabular englezesc . Era de parere ca nu trebuie sa imprumutam orice cuvant din engleza, mai ales daca exista si un echivalent al sau in romana . De ce sa spunem “cool” cand exista cuvantul dulce si suav “frumos“. De ce sa ne americanizam limba fara rost ?

                  Impunea respect, avea sarm, vorbea cu inflacarare, intervenind de cate ori avea ceva de spus, accentuand frumos cuvintele . Iubea literatura, filosofia si mai presus de orice era om.

                   Imi amintesc de anii 1997-1998, de o iarna de demult. Eram mica, stateam in fotoliu, ma bucuram de niste portocale primite si urmaream o prima emisiune de-a sa : Doar o vorba sa-ti mai spun . Am crescut cu aparitile sale, cu vocea sa auzita la Tv din cand in cand . Si-acum imi pare rau

                     Vorbesc la trecut , pentru ca a murit . Pentru ca timpurile alea au trecut . Cu parere de rau ….

                     Acum vorbesc despre un om care nu stia ce va urma. Un om care acum maxim doua saptamani vorbea despre notiuni de gramatica, cuvinte romgletizate etc . Si nici nu se gandea ca va muri . Cel putin nu acum..

                      De asta urasc moartea, pentru ca vine cand te astepti mai putin, nu te intreaba si nu-ti cere mai nimic : Doar sa renunti la viata ta!

                      Inchei prin a spune atat : Sa se odihneasca in pace !