Rareori mi se intampla sa ma prinda in mrejele sale un serial. Vreau astazi sa iti povestesc despre unul pe care-l urmaresc, o fereastra catre o lumea unica, de poveste, cu printi si printese, regi, imparati, bogatie, putere, religie si influenta. E vorba de regele Henric al VIII-lea , care mereu mi-a starnit atentia si interesul. Cum spune si la inceputul fiecarui episod : Tu crezi ca stii povestea, doar stii cum se sfarseste. Pentru a ajunge in adancul ei, trebuie sa te intorci la inceputul ei : The Tudors
Si deja am terminat primul sezon. Episoadele sunt pline si deloc plictisitoare . Imi place combinatia intre istorie, dragoste si religie, ce face serialul placut de mai toate varstele. Personajele sunt bine conturate , cu un rege Henric al VIII-lea in centrul actiunii, puternic, dar si usor influentabil. Omul care a “inventat” o noua religie din dorinta de a-si lua o a doua nevasta. Si apoi alta, alta, alta.
M-a uimit puterea pe care o avea religia si cum un cardinal poate guverna totul din umbra, trage toate sforile, iar ceilalti par a fi niste marionete in fata destinului. Cat de repede oamenii puteau muri pentru onoare, pentru o idee sau pentru credinta lor. M-a uimit si cat de insetati de putere sunt altii, cum cauta modalitati de a-i intra sub piele cardinalului, sau, dupa caz, regelui.
Sa nu mai pomenesc de “usuraticele” dame de la curtea regala. Femei care se ofera pe tava regelui, in cautarea iubirii , influentei si puterii. M-as fi asteptat la o lume mai pudica, in care sexul sa reprezinte un subiect tabu iar femeile sa fie exemple de castitate si inocenta pana la casatorie.
Desi la baza are fapte istorice, se abate pe alocuri si inventeaza noi personaje, le redenumeste sau schimba ordinea cronologica a unor actiuni. Totul pentru un serial mai atractiv si placut publicului. Si publicului ii place..spun eu, care abia astept sa vad ce se intampla in sezonul 2!
